Iată a venit ziua cea mare! Ne părăsiţi. Lăsaţi în urmă băncile pline de memoriile unor copii cuminţi. Urmele adânci ce le-aţi lăsat în sufletele noastre sunt asemenea urmelor de stilou apăsate adânci pe cataloage inutile, pline cu note mai mari sau mai mici… Absenţele de la câteva ore nu au fost un exerciţiu bun… Ne-am obişnuit să vă vedem mai rar, dar niciodată nu ne-am gândit că veţi pleca, că ne veţi lăsa în urma voastră… veţi lăsa povara „celor mai mari din liceu” pe umerii noştri.
Suntem conştienţi cu toţii că voi aţi făcut faţă cu brio. Chiar dacă uneori aţi scos din sărite profesorii, sau „aţi încercat să răsturnaţi şcoala”… cu siguranţă, aceştia, şi toţi ce vă înconjoară sunt conştienţi că aveţi vise, ţeluri şi că doar din greşeli se învaţă. Aţi fost stele ce au luminat şi au călăuzit paşii noştri… Acum plecaţi… E momentul să fim noi cei ce vom aduce dascălii „în culmea disperării” cu întrebări şi multă poftă de cunoaştere, să punem în aplicare lecţiile de viaţă ce ni le-aţi dat, cu rele sau cu bune şi să sperăm că nu vom repeta micile voastre greşeli pentru că noi acum vom merge pe un drum pe care voi l-aţi parcurs deja.
A venit ziua cea mare! Plecaţi… însă cei patru ani au fost o joacă. Acum urmează ce e mai greu. Urmează să vi se evalueze toate cunoştinţele ce le-aţi dobândit în aceşti ani minunaţi. Suntem siguri că veţi ieşi învingători şi că vă veţi putea uita în ochii dascălilor, mulţumindu-le că au făcut din acei copii năbădăioşi, oameni de calitate.
Noi, colegii voştri mai mici, vă dorim SUCCES! Să aveţi parte în viaţă de tot ce vă doriţi, să zburaţi în înalt ca vulturii, niciodată să nu vă târâţi pe pământ ca raţele. Să nu regretaţi niciodată ceva ce v-a făcut să zâmbiţi, şi să priviţi trecutul ca şi cum totul s-ar fi petrecut ieri… şi mâine… şi peste un an… peste 10… peste 100…
Ne dorim să ne revedem cu bine, şi pe culmile vieţii să fim împreună, mândri c-am fost colegi…
Suntem conştienţi cu toţii că voi aţi făcut faţă cu brio. Chiar dacă uneori aţi scos din sărite profesorii, sau „aţi încercat să răsturnaţi şcoala”… cu siguranţă, aceştia, şi toţi ce vă înconjoară sunt conştienţi că aveţi vise, ţeluri şi că doar din greşeli se învaţă. Aţi fost stele ce au luminat şi au călăuzit paşii noştri… Acum plecaţi… E momentul să fim noi cei ce vom aduce dascălii „în culmea disperării” cu întrebări şi multă poftă de cunoaştere, să punem în aplicare lecţiile de viaţă ce ni le-aţi dat, cu rele sau cu bune şi să sperăm că nu vom repeta micile voastre greşeli pentru că noi acum vom merge pe un drum pe care voi l-aţi parcurs deja.
A venit ziua cea mare! Plecaţi… însă cei patru ani au fost o joacă. Acum urmează ce e mai greu. Urmează să vi se evalueze toate cunoştinţele ce le-aţi dobândit în aceşti ani minunaţi. Suntem siguri că veţi ieşi învingători şi că vă veţi putea uita în ochii dascălilor, mulţumindu-le că au făcut din acei copii năbădăioşi, oameni de calitate.
Noi, colegii voştri mai mici, vă dorim SUCCES! Să aveţi parte în viaţă de tot ce vă doriţi, să zburaţi în înalt ca vulturii, niciodată să nu vă târâţi pe pământ ca raţele. Să nu regretaţi niciodată ceva ce v-a făcut să zâmbiţi, şi să priviţi trecutul ca şi cum totul s-ar fi petrecut ieri… şi mâine… şi peste un an… peste 10… peste 100…
Ne dorim să ne revedem cu bine, şi pe culmile vieţii să fim împreună, mândri c-am fost colegi…
