Citaul zilei

Cel ce a ajuns în vârful muntelui, nu a ajuns acolo prin cădere. N.D. Walsch

miercuri, 27 aprilie 2011

Citate celebre


Ştiinţa se face cu fapte după cum o casă se face cu pietre; dar o acumulare de fapte nu este ştiintă, după cum o gramadă de pietre nu este o casă.
H. Poncaire

miercuri, 20 aprilie 2011

În săptămâna mare

Am intrat pe ultima suta de metri a postului. Dramatismul atinge cote maxim. In acest sens m-am gandit ca poate ai nevoie de niste vitamine pentru suflet. Asa ca mi-am permis sa impart cu tine aceste frumoase sfaturi.
"Doamne, ajuta-ma sa le pot spune celor puternici adevarul in fata. 
Sa nu mint, doar pentru a castiga aplauzele celor celor slabi. 
Daca-mi dai binecuvantare ... nu-mi lua fericirea.
Daca-mi dai putere ... nu-mi lua ratiunea, 
Daca-mi dai succes ... nu ma lipsi de umilinta, iar daca imi dai umilinta ... nu-mi lua demnitatea. 
Ajuta-ma ca intotdeauna sa vad si reversul medaliei.
Nu ma lasa sa-i invinovatesc pe ceilalti, pentru ca nu gandesc ca mine.
Invata-ma sa iubesc oamenii ca pe mine insumi.
Invata-ma sa ma judec ca pe restul.
Nu ma lasa sa alunec in orgoliu si nici in disperare sau esec ... Mai bine aminteste-mi ca esecul este  experienta care precede triumful.
Invata-ma ca in ciuda suferintei sa merg inainte.
Invata-ma ca in ciuda deceptiilor sa nu-mi pierd increderea.
Invata-ma ca a ierta este cel mai important lucru pentru cel puternic si ca razbunarea este semnalul primitiv al celui slab.
Daca imi iei binecuvantarea ... lasa-mi speranta ...
Daca imi iei succesul ... lasa-mi puterea de a trece peste esec,
Daca eu as gresi cuiva, da-mi curaj sa imi cer iertare,
Daca cineva mi-ar gresi mie...da-mi puterea sa-l iert.
Doamne, da-mi LINISTEA sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba,
CURAJUL sa le schimb pe acelea pe care le pot, si INTELEPCIUNEA de a sti care este diferenta.
Tu sa fi aerul pe care il respir mereu ... soarele care ma incalzeste si vantul ce ma racoreste.
Doamne, daca eu uit de Tine, Tu ... sa nu uiti de mine ..."

sâmbătă, 16 aprilie 2011

Cele şapte păcate capitale ale educatorilor

.......
1. A corecta în public.
•Expunerea publică generează umilinţă şi traume complexe, greu de depăşit.
.......
2. A exprima autoritatea cu agresivitate.
•Profesorii care îşi impun autoritatea sunt aceia care se tem de propria lor vulnerabilitate.
•Trebuie să existe autoritate în relaţia profesor-elev, dar adevărata autoritate se câştigă
.......
 
3. A fi excesiv de critic înseamnă a obstrucţiona copilăria elevului.
•cei slabi: condamnă
•cei puternici: înţeleg
•cei slabi: judecă
•cei puternici: iartă

.......
4. A pedepsi la furie şi a pune limite, fără a da explicaţii.
•Pentru a educa, folosiţi mai întâi tăcerea – şi apoi ideile
•Cea mai bună pedeapsă este aceea care se negociază. Întrebaţi-i pe elevi ce cred că ar merita pentru greşelile lor.
Veţi rămâne surprinşi!
.......
5. A fi nerăbdător şi a renunţa să mai faci educaţie.
•Toţi am vrea să educăm tineri docili, dar cei care ne fac să ne simţim frustraţi sunt aceia care ne testează calitatea de educatori.

.......
6. A nu te ţine de cuvânt.
•Încrederea este un edificiu greu de construit, uşor de demolat şi foarte greu de reconstruit.

.......
7. A distruge speranţele şi visele.
•Fără speranţă nu există drum, fără vise nu există motivaţie pentru a înainta.
.......
.......
Oricine face greşeli; cei mai mulţi oameni folosesc greşelile ca să se distrugă; dar unii le folosesc pentru a evolua.
Aceştia sunt înţelepţii.